Atat velele cat si placile sunt impartite in categorii , functie de apa si stilul in care navighezi . .

1)De viteza ( Race , Slalaom)

2 ) Free (Freeryde , freestyle ) ,

3 )Wave . ….

1) Velele de viteza au totul pentru a zbura rapid in linie dreapta si a urca mult in vant . Daca vrei sa mergi in cea mai mare viteza acestea iti vor implinmi dorinta . Sunt desenate pentru a avea curbura cea mai eficienta pentru valorificarea vantului . Pentru a se mentine forma ideala sunt strabatute de mai multe balene si au 3-5 cambers ( balama pentru balena) ce tin balenele tensionate in catarg . Cele Race au cambersi cu tensionare reglabila . Velele de viteza presupun un efort mai mare la manevrare datorita bazei mai mari , a greutatii datorate armaturilor (balene , cambers ) . In special la intoarcere este nevoie sa tragi mai agresiv de ghiu pentru a intoarce cambersii si a pune vela in pozitie . Efortul este insa rasplatit de satisfactia zborului deasupra apei . Velele de viteza sunt cuprinse intre 7-12,5m si au mai multe setari decat alte vele .

2 )Velele Freee sunt desenate si confectionate astfel incat sa fie usoare si sa necesite o manipulare lejera . Freeryde sunt un fel de slalom mai usor dar de performanta mai mica iar freestyle sunt vele ce ce ajuta la manevrarea usoara si realizarea trickurilor , fara a urmari deplasarea rapida . Vela free este undeva intre slalom si wave . Are balene mai putine si maxim un cambers (majoritatea nici unul) . Latimea este de asemenea mai mica decat la cele de viteza . Marimea lor este cuprinsa intre 4-7,5m .

3)Vele Wave (de val) . Dupa denumire iti dai seama ca sunt pentru valuri , in special ocean . Scopul este sa poti merge pe val si sa intorci pe acesta . In general pe val se foloseste mai mult forta gravitationala ( alunecare la vale ca la surfing ) , vela fiind folosita la intoarceri si sarituri peste val . Sunt ranforsate mai mult pentru a rezista mai bine fortei valurilor ( in special la cazaturi ). Daca vei iesi cu o vela de viteza pe valuri sa nu te miri ca a pliat-o valul rupand si catargul in acelasi timp . Latimea (jos) este foarte mica iar coada este mult deasupra apei pentru a evita atingerea valului cu aceasta. Vela de val necesita o intindere pe catarg , mult mai mica decat la cea de viteza . Din aceasta cauza ele nu au curbura celor de viteza , fiind aproape drepte . Sunt cuprinse intre 3,5-5,5m .

Recomandarea mea : Pentru vantul si apele de la noi numai Race-slalom sau freeryde . Una de 7m si alta de 9m pentru a acoperi profilul de vant din zona noastra . 

La fel si la alegerea placii . Pana la forta 3 , poti folosi o placa cu volum dublu fata de greutatea ta , fara a avea probleme . De la forta 4 placa are un volum aproape egal sau chiar mai mic decat greutatea ta . Volumul mare al placii , iti asigura flotabilitatea si stabilitatea pe un vant slab . De asemenea , o placa cu volum mare , are si o latime corespunzatoare ( pana la 1 m ) ce ajuta la intrarea in planaj pe vant slab . Toate acestea devin dezavantaje in cazul unui vant puternic . Placa mare , avand o suprafata mai mare de frecare cu apa , opune o rezistenta mai mare la inaintare , raportata la viteza vantului . Pentru o mai buna intelegere , vizualizeaza catargul tras inapoi de la baza de catre placa si de varf impins inainte de vant . Rezultanta este un mai mare efort in brate si picioare , in a mentine vela in pozitie corecta . Pentru compensare se reduce marimea velei . In acest mod , problema e numai pe jumatate rezolvata . Se reduce efortul , dar scade mult viteza datorita dezechilibrului ce ce creeaza intre frecarea mare a placii cu apa si puterea mai slaba a vantului captat in vela .Trecand simultan si la o placa mica , efortul se diminueaza si viteza de deplasare creste . Nu mai e nevoie acum de latime si volum pentru a avea asigurata stabilitatea si flotabilitatea . Viteza le asigura pe amandoua . Flotabilitatea poate fi chiar negativa , ca in filmul urmator .

La fel ca si la water ski . O mare importanta prezinta si alegerea finnei . Cu cat viteza vantului este mai mare , cu atat lungimea finnei este mai mica . Oricum placile sunt dotate cu finne corespunzatoare , iar schimbarea placii duce automat si la reducerea finnei . Sigur ca da , pe aceeasi placa poti folosi mai multe marimi de fine . Dar deja aici este vorba de reglaje fine ce le folosesc numai competitorii . La fel ca si reglajele velei , intinderea acesteia pe catarg si ghiu , pozitionarea ideala a catargului pe placa . Intinderea mai puternica a velei pe catarg reduce lungimea si adancimea , curburii velei pe verticala . In acest mod , partea superioara a velei se rasfrange spre inapoi descarcand rafala ( se reduce practic suprafata velei in cazul rafalei de vant ) iar cupa activa de la baza velei retine mai putin vant . Idem in cazul intinderii pe ghiu , se reduce curbura velei pe orizontala , cu acelasi efect . In general velele mari se preteaza la reglaje de acest gen , permitand o mai mare plaja de reglaje si folosinta . De aceea sunt dotate si cu 3 ocheti la coltul de intindere pe ghiu . La vant slab e folosit ochetul de sus si pe masura ce vantul creste se coboara spre cel de jos , pentru a slabi linia de cadere a velei , permitand astfel descarcarea . In functie de marimea velei se pozitioneaza si catargul pe placa . O vela mai pare presupune si o greutate mai mare aplicata pe placa . Pentru distribirea corecta a greutatii pe placa vela mare se pozitioneaza mai departe se surfer , deci mai in fata . Altfel greutatea velei si grementului + cea a surferului ar actiona mai mult pe partea din spate tinand pupa scufundata , actionand ca o frana . Fixarea mai in fata duce implicit si la mutarea centrului de greutate a surferului , eliberand pupa . Cu cat scade marimea velei cu atat catargul se va pozitiona mai spre in spate . Evident ! M-am referit aici strict la folosirea mai multor vele pe aceeasi placa . Atunci cand placa si vela sunt optim alese , catargul e fixat la jumatatea canalului de prindere .

P.S . Imi place sa cred ca aduc ceva lumina in intelegerea acestui sport . Nu vreau ca aceste explicatii ale mele sa devina ” namoloase ” si sa iti para totul , mult mai complicat decat este in realitate .

Pe masura ce avansezi in practicarea acestui sport , poti avea o multime de experiente la care nici nu gandeai . Viteza si gravitatia vor concura la a te pune in pozitii uluitoare , generatoare de accidente . Priveste !
Trebuie sa retii ca a sti cum sa cazi , e la fel de important ca si mersul cu windsurful . In majoritatea cazurilor vela tinde sa te catapulteze peste ea . Vei fi ca o bila legata la capatul unei funii cu care cineva da de asfalt , Si asta datorita faptului ca nu vei mai avea timp sa te desprinzi din trapez din cauza rapiditatii cu care se intampla si a faptului ca acesta va fi tensionat . Exista astfel pericolul de a te lovi de catarg , de ghiu , de a rupe vela sau si mai rau , sa te accidentezi grav . Aterizarea in apa iti poate creea traumatisme deosebite . La viteza , caderile pa apa se aseamana cu caderile cu motocicleta pe asfalt . In momentul aterizarii apa te respinge si te vei rostogoli necontrolat . In timpul rostogolirii , membrele intra in apa si ai impresia de smulgere . Este ca su cum cineva iti trage de membre in toate directiile incercand sa le smulga . De evitat cazaturile nu se poate , avand in vedere ca vrei sa progresezi . Ele vor fi inerente . Se impune deci , sa iti formezi un stil de cadere controlata . Eu in timp mi-am “finisat ” un astfel de procedeu . Este adevarat , ca NUMEROASELE cazaturi m-au ajutat din plin la exersare . Iti spun acum si tie poate te va ajuta in viitor . Atunci cand te simti smuls de vela , pentru a preintampina aruncarea la intamplare peste vela , te arunci spre inainte si pe spate si dai drumul la ghiu inainte de contactul cu apa . Altfel , vei fi proiectat prea inalt si departe , ceea ce va duce la o aterizare mai dura si cateva rostogoliri din cauza intrarii in apa cu umarul . Daca dai drumul la timp ghiului , contactul cu apa va fi pe spate , paralel cu catargul . Contactul cu apa va fi mult diminuat , pentru ca-l vei face pe spate , neimplicand membrele si automat intrand in “body planaj ” pe spate , datorita suprafetei plate de contact .
Aceasta aterizare evita si contactul cu echipamentul , protejad astfel si corpul tau si componentele windsurfului . Un alt mare avantaj al acestei pozitii este ca scota de trapez se desprinde singura datorita inaintarii tale de-a lungul catargului . In caz ca porti vesta de protectie nu vei avea astfel nici o neplacere . Vei inota pana la placa si vei continua minunata zi de windsurfing  . Cam asa trebuie procedat . Daca mai ai timp sa iti  mai aduci aminte cand cazi …… . Asadar ………………. Caderi placute ! Si rare !